Ce este spasticitatea ?
Spasticitatea este o tulburare care rareori este explicată pacienților cu AVC. Clinicienii tind să descrie spasticitatea ca fiind un efect asupra membrelor în urma unei leziuni ale sistemului nervos.
Pentru a înțelege ce este spasticitatea trebuie mai întâi să înțelegem cum funcționează mușchii, creierul înainte de AVC și după.
Mușchii noștri trimit mesaje constante creierului cu privire la nivelul de tensiune pe care o simte mușchiul. Dacă mușchii au prea multă tensiune, se vor rupe, astfel încât creierul și mușchii sunt într-un dans constant pentru a se asigura ca muschiul ne ajută să ne mișcăm dar în același timp sa nu se rupă. Înainte de un AVC creierul îi spune mușchiului cat trebuie să se contracte și cât sa se relaxeze. După AVC, se distruge o parte din creier responsabilă de mișcarea mușchilor iar creierul nu “aude” mușchii afectații și nu le mai spune acestora cât să se contracte și cât sa se relaxeze.
Dar dacă creierul nu mai este pe deplin capabil sa controleze muschii, ce îi strânge?
Acționează mușchii singuri sau le spune altcineva să se contracte?
Cum provoacă măduva spinării spasticitatea?
Mușchii trimit în mod constant semnale către șira spinării iar măduva spinării trimite aceste semnale, mai departe către creier. După AVC creierul nu mai este capabil să asculte semnalele pe care mușchii le trimit. Mușchilor nu le place sa fie întinși prea mult, deoarece se rup destul de ușor și impulsurile din măduva spinării protejează mușchii prin menținerea lor contractată. Impulsul pe care măduva spinării îl trimite pentru a proteja mușchii este similar cu reflexul de întindere cauzat de un ciocănel de reflexe pe care îl folosește un medic la examinare. Când medicul te lovește sub rotulă, genunchiul tău se va extinde. Acesta se va extinde indiferent dacă tu dorești asta sau nu. Imaginați-vă dacă medicul ar lovi încontinuu genunchiul și nu s-ar opri niciodată; spasticitatea poate fi privită ca o repetare continuă a reflexelor.
Pacientul trebuie să înțeleagă ce este spasticitatea ca să poate să o combată și să o reducă.
Spasticitatea face însă ca mișcarea să fie dificila. În prezent nu exista terapii, medicamente sau modalități care să elimine permanent spasticitatea. Cu toate acestea însă, există speranță.
Singura modalitate de a reduce sau a elimina complet spasticitatea este de a recabla creierul pentru a recâștiga controlul asupra mușchilor. Medicamentele utilizate pentru reducerea spasticității oferă o fereastra de oportunitatea pentru a face munca grea de reorganizare a creierului. Munca grea la care se face referire vine sub forma terapiei indusa de constrângeri, folosirea practicii repetitive specifică unei sarcini, unele tratamente de stimulare electrică, forme de instruire bilaterala, practica mentală și terapia cu ajutorul realității virtuale.
Spasticitatea poate fi privită totuși și ca un pas intermediar pozitiv în procesul de recuperare. Aceasta oferă o protecție pentru oase și previne pierderea masei musculare.
Recomandam consultarea cu fizioterapeutul și medicul dumneavoastră sa va ajute sa alegeți tipurile de terapii care trebuie urmate astfel încât să puteți obține maximul de efect.